Cristos despre viitor (Matei)

Ce răspunde Cristos la întrebarea: Ce va fi? Iar daca suntem și mai specifici putem reformula pornind de la cuvintele lui: A cui va fi împărăția? Cine va vedea pe Dumnezeu? și Cine va moșteni pământul? Aceste întrebări cu privire la lucrurile esențiale din viitor oferă liniile de investigare la nivelul Evangheliei după Matei. Cristos dă răspunsul subliniind bucuria fără margini a celor care vor avea parte de obiectul din aceste întrebări.
Cei săraci în duh, cei cu inima curată, și cei blânzi. Elementele esențiale pe partea oamenilor sunt de ordin lăuntric, țin de un anumit caracter. Recunoașterea sărăciei spirituale, a dependenței de Dumnezeu, ordine și curăție a inimii, folosirea numai spre bine a autorității și răspunderilor date de Dumnezeu robilor săi sunt lucrurile esențiale care au un cuvânt greu când se caută răspuns la întrebarea: Ce va fi?
În mod concret intrarea în Împărăția cerurilor depinde de neprihănirea/dreptatea oamenilor. Textul esențial este cel din 5.20: „Dacă neprihănirea voastră nu o va întrece pe cea a cărturarilor și fariseilor cu nici un chip nu veți intra în Împărăția cerurilor.“ Această afirmație se înțelege contextual cu ajutorul a ceea ce urmează să fie spus. În privința întrecerii neprihănirii cărturarilor, ucenicul lui Cristos în înțelegerea Scripturii, trebuie să treacă dincolo de litera ei la spiritul ei. Ei au auzit că s-a spus, dar sunt atenți la ce spune Cristos. Modelul lui Cristos de înțelegere a textului Scripturilor stă ca exemplu pentru ei. În ce privește întrecerea neprihănirii fariseilor, ucenicul lui Cristos nu își practică neprihănirea să fie lăudat de oameni, nici în privința milosteniei, nici a rugăciunii și nici a postului. Pe toate acestea le practică înaintea lui Dumnezeu; ele sunt parte integrantă a comuniunii sale cu Dumnezeu, și de la acesta își va primi răsplata.
Pildele cu cele zece fecioare, cu talanții și cu păstorul, oile și caprele identifică alte detalii la răspunsul la întrebarea: Ce va fi? Nepregătirea pentru ce va fi are consecințe dramatice. Nimeni nu poate înșela pe mirele care vine. Cu cât întârzie mai mult cu atât se vede ma clar dacă eu sunt pregătit pentru venirea lui. Este răspunderea mea să am untdelemn suficient până la intrarea în odaia de nuntă. Folosirea în folosul stăpânului a resurselor încredințate este obligatorie. Îngroparea lor înseamnă pierdere. Aici eu sunt doar un ispravnic al averii stăpânului. Tot ce mi-a dat trebuie înmulțit pentru el. Apoi raportarea la cei mai neînsemnați dintre frați arată adevărul dragostei față de oameni. Dar e mai mult de atât, așa se arată dragostea față de Cristos. Compasiunea față de cei mai neînsemnați înseamnă slujire față de Cristos. Acest lucru dovedește caracterul de a fi neprihănit. Așa sunt cei care sunt puși în partea dreaptă a Fiului Omului în ziua judecății tuturor popoarelor.
blog comments powered by Disqus