#bgblur, #feature {background-image: url(../resources/banner8r.jpg); }

Sorin Sabou


Letter to the Romans, Nicomachean Ethics, and more

Când se surpă temeliile

Psalmul 11 menționează o așa situație generală în care temeliile societății se năruie; ce mai poate face atunci cel neprihănit? Această situație în care se distruge temelia unei țări este exemplificată prin pericolul în care se află oamenii integri. Aceștia devin o țintă pentru oamenii răi care îi vânează pe ascuns. Răspândirea pericolului morții în ascuns, fără să fie oprit, este unul dintre modurile în care se surpă temeliile unei țări.
Într-o așa situație cel integru primește sfatul de a fugi în munți așa cum face o pasăre când este atacată. Fuga la munți este o ieșire din societate, este o căutare a siguranței departe de oameni. Cel neprihănit respinge un așa sfat. El are convingerea că scăparea este la Domnul. Ce vrea să spună cu aceasta?
El știe că se află în pericol, de aceea caută o scăpare. În urma unei evaluări el ajunge la această concluzie: scăparea este la Domnul. De ce stau lucrurile așa? Pentru că cei răi se poartă știind că nimeni nu îi oprește de la ce vor să facă. Temeliile pentru civilizație și ordine sunt surpate. Nu mai este dreptate, nu mai este compasiune, nu mai este integritate. Într-o așa situație orice este permis.
Cel cu inima curată alege să rămână între oameni având câteva convingeri puternice. Doar Domnul îl poate scăpa dintr-o așa situație. Așa vremuri în care temeliile sunt distruse, iar cei răi vânează în ascuns, sunt vremuri de foc. Acest foc este pentru cel neprihănit un foc curățitor. Așa cum aurul se curățește prin foc de orice impurități, tot așa cel neprihănit este curățit prin foc. Dar acest foc curățitor pentru cel neprihănit, este un foc nimicitor pentru cel rău. Cel rău și cel ce iubește violența este urât de Dumnezeu, și el va ploua peste ei foc și pucioasă. Atât dea lungul istoriei, cât și la sfârșitul ei, răul va fi pedepsit și în final elimitat. Focul și pucioasa a fost pedeapsa pentru Sodoma și Gomora, va fi pedeapsa pentru Babilonul cel mare, și va fi pedeapsa iazului de foc.
Scăparea este la Domnul pentru că Domnul iubește dreptatea și în final el o implementează. Cei neprihăniți privesc fața Domnului, adică sunt prezența lui și văd ceea ce face el în dreptatea lui. Așa cum Domnul privește și cercetează pe oameni, tot așa cei neprihăniți privesc fața Domnului și îl laudă; ei stau față-n față în părtășie, închinare și ascultare.
blog comments powered by Disqus