Ce este realitatea ultimă?

Hinduism
Brahman este realitatea ultimă, temelia întregii ființe. Brahman se manifestă în lume, în toate formele ei particulare. Astfel, toate lucrurile sunt divine. Oamenii nu pot percepe realitatea ultimă din cauza atașamentului, iluziei și identificării cu eul limitat.
Budism
Budiștii folosesc termenul dharma pentru a descrie realitatea ultimă. Realitatea ultimă este o rețea de fenomene legate între ele în care nimic nu vine în existență în mod independent. Originea lucrurilor depinde de alte lucruri, precum și continuarea existenței acestora. Toate lucrurile sunt constituite din elemente din alte lucruri. Nimic nu există în și din sine. Doctrina impermanenței spune că toate sunt într-o stare de flux continuu, fără să aibă vreo esență sau identitate durabilă.
Islam
Musulmanii cred că Dumnezeu este creatorul și susținătorul universului și a tot ce este în el. Elementele lumii naturale frumoase sunt semne ale lui Dumnezeu. Oamenii pot înțelege ceva despre realitatea ultimă prin revelația lui Dumnezeu, care este comunicată omenirii prin profeți. Qur’an-ul este sursa învățăturilor lui Dumnezeu cu privire la natura realității ultime și a naturii lumii.
Creștinism
Creștinismul învață că există un singur Dumnezeu, personal, transcendent, și atotputernic; un Dumnezeu care este unul în esență și întreit în persoane: Tatăl, Fiul, și Duhul Sfânt. Dumnezeu a creat o lume perfectă ca o expresie a dragostei sale divine, dar aceasta a căzut în neascultare din cauza păcatului. Dumnezeu vrea să fie cunoscut în și prin creația sa, și prin oameni. Pentru creștini, revelația supremă a naturii divine este aflată în Isus Cristos, care este Dumnezeu întrupat. Dumnezeu s-a revelat în Scriptură și în mărimea și frumusețea universului.

Cum trebuie să trăim în lume?

Hinduism
Eul este atras puternic în realitatea samsarică a lucrurilor particulare - eurile noastre egoiste, posesiunile noastre, și dorințele noastre multiple. Astfel, suntem prinși în ciclul continuu al morții și reîncarnării. Viața trebuie trăită într-un mod care mișcă eul spre eliberare din samsara. Trei căi duc la eliberare (moksha): acțiune, cunoaștere, și dedicare. Hindușii trebuie să-și trăiască viața în conformitate cu dharma, odinea cosmică și socială.
Budism
Crezând că există stabilitate și permanență în lume, noi căutăm să posedăm ceea ce vrem și să evităm ceea ce nu vrem. Pentru că nu reușim acest lucru, ajungem să suferim. Suferința izvorăște din faptul că nu cunoaștem adevărata natură a realității. Potrivit cu ghidul dat de Buda în Calea Nobilă cu Opt Practici totul începe cu acceptarea unei înțelegeri corecte a realității. Apoi urmează căutarea scopurilor consecvente cu aceasta și trăirea după principiile etice ale acesteia. În cele din urmă Calea Nobilă cu Opt Practici ajută pe budiști să cultive conștiența și concentrarea care duce la iluminare și pune capăt suferinței.
Islam
Musulmanii cred că oamenii sunt parte din creația lui Dumnezeu. Tradiția islamică dă multe îndrumări cu privire la calea dreaptă de viață. Oamenii trebuie să se închine lui Dumnezeu, să fie generoși față de cei în nevoi, și să trăiască drept. Viața profetului Mohamed, în special cum este descrisă în tradiția cărturarilor (sunna), slujește ca exemplu de viață. Cei „cinci stâlpi“ ai Islamului (declarația de credință, rugăciunea, milostenia, postul, pelerinajul la Mecca) sunt temelia modului islamic de viață.
Creștinism
Creștinii cred că Dumnezeu a cercetat cu har/dragoste omenirea, făcând ispășire pentru păcat prin moartea lui Isus Cristos. Pentru cei care răspund cu credință la dragostea lui Dumnezeu, o nouă viață devine posibilă - o viață în care principiul etic fundamental este dragostea. Isus Cristos a vorbit despre dragostea față de Dumnezeu și față de aproapele ca fiind esența Scripturilor. Chiar dușmanii trebuie iubiți și iertați. Această înțelegere a dragostei este unul dintre idealurile esențiale ale creștinismului. Pentru a atinge acest ideal creștinii găsesc inspirație în studierea și reflectarea asupra Scripturilor, în rugăciune, și în părtășia cu alți creștini. Creștinii găsesc exemple bune în dragostea și virtuțile altor creștini dinaintea lor, pe care caută să-i urmeze. Sacramentele (botezul, Cina Domnului) oferă ajutor spiritual în cultivarea vieților care caută să trăiască după modelul lui Cristos.

Care ne este scopul final?

Hinduism
Moksha este eliberarea din samsara - ciclul continuu al morții și reîncarnării. Experimentarea eliberării este de o conștientizare infinită și bucurie veșnică.
Budism
Pentru budiști scopul ultim este să se elibereze de samsara și să pună capăt suferinței; ei ajung la acestea în nirvana. Budiștii recunosc că suferința este o stare care cuprinde pe toți oamenii care au simțuri. Omul este cuprins de compasiune pentru alții, și de aceea caută să trăiască într-un fel care să-i încurajeze pe alții să urmeze calea care duce la iluminare și eliberarea din suferință.
Islam
Musulmanii cred în viața după moarte și în Ziua Judecății, când toți oamenii vor fi judecați după faptele lor. Cei care au trăit drept vor intra în paradis, iar cei care au trăit vieți păcătoase vor fi aruncați în foc. Musulmanii devotați caută să trăiască o viață dreaptă fiind supuși voii lui Dumnezeu, împlinind cei cinci stâlpi ai credinței islamice, și urmând exemplul profetului Mohamed.
Creștinism
Pentru creștini scopul ultim al existenței umane este unirea cu Dumnezeu. Calea pentru reunirea cu Dumnezeu este prin Isus Cristos, a cărui moarte jertfitoare este o expresie a dragostei lui Dumnezeu, el a făcut ispășire pentru păcatele întregii omeniri. Când oamenii răspund cu credință la dragostea și harul lui Dumnezeu, ei sunt aduși în unire cu Dumnezeu. Creștinii au speranța împărtășirii în invierea lui Isus Cristos, care duce la binecuvântare veșnică în unire cu Dumnezeu. Cei care nu răspund cu credință dragostei și harului lui Dumnezeu vor avea parte de pedeapsa lui Dumnezeu în iad.

Tags: Creștinism, Hinduism, Budism, Islam